Ouranoupolis
Ouranoupolis este pragul lui Athos. Este ultima localitate laică întâlnita când se vizitează statul monastic. De la micul port, ce se află sub umbra Turnului, pleacă navele cu pelerinii (după primirea permisului de „biroul pelerinilor”) spre portul athonit Daphni. Ouranoupolis a fost denumită după vechiul oraș alexandrin întemeiat în anul 315 î.e.n. de către Alexarhos, fiul lui Antipatros și fratele lui Kassandros. În secolul X se construiesc în Athos primele mănăstiri. Una dintre ele este „Mănăstirea Zigou” sau „Fragkokastro” ce se află lângă Ouranoupolis, unde s-a slujit pentru un an Sfântul Atanasie Atonitul, întemeietorul Mănăstirii Marea Lavră. Mănăstirea aceasta este încă în stadiu de săpături, dezvăluindu-se descoperiri importante și datorită faptului că se află în afara Sfântului Munte poate fi vizitată de către femei. La începutul secolului XIV se construiește de către Mănăstirea Vatopedu Turnul bizantin ce domină capătul sud-vestic al satului pentru protecția metocului. Este cel mai mare și cel mai bine păstrat turn în Halkidiki, mai ales după restaurarea recentă realizată de comisia de control X a antichităților. În secolul XIX în urma unui cutremur s-a dărâmat ultimul etaj; mănăstirea a fost reparată și a ajuns la forma ei finală. În același timp se construiesc clădiri suplimentare: într-ună din ele se găzduiește oficiul comunei. În ziua de azi Ouranoupolis este considerată ună din cele mai importante stațiuni a Halkidiki de Nord. Dispune multe restaurante și hoteluri, care oferă vizitatorilor o mâncare bună și o cazare confortabilă. În timpul lunilor de vacanță se desfășoară zilnic croaziere de la portul satului până la capătul vestic lui Athos, prin care se pot vedea ―la distanță― mănăstirile. Aceștia se mai pot bucura de coastele frumoase și curate sau să facă o excursie prin mare la insulele opuse, Drenia.